-Domnule Primar, vom
scoate,în format electronic, revistaLiceului LAZAR EDELEANU şiavem
certitudinea că ar fi extrem de important ca înprimul număr să publicăm un
interviu cu Domnia –Voastră, având ca temăcea mai gravă situaţie pe care o înfruntă oraşul nostru – proiectata
groapă de deşeuri –gata să se ridice la margineaoraşului .Populaţiaşcolară ce va accesa paginile
revistei noastre va cunoaşte şi va difuza în tot arealul Năvodaricauzele, împrejurărileşi consecinţele unui asemenea aşezământ
tenebros. Marea Neagră nu cunoaşte manifestarea uraganelor, dar, la Năvodari, dinspre uscatul
occidental, se anunţă o furtună ale cărei dezastrevor depăşi furia imaginată în duşmăniaoceanelor şi mărilor. Aţi putea dezvălui
cititorilor noştri slăbiciunile, interesele sau erorile administrative ce au
mocnitşiau lucratîn timp, proiectându-neca din
senin într-un confliect dramaticcu spaima
acestui obiectiv, despre care noi am aflat câteva detalii doar la mitingul
organizat de dumneavoastră ?
-Maiîntăi, caPrimar al oraşului
Năvodari, îmi exprim satisfacţia că dumneavoastră,simplii componenţi ai societăţii civile, vă
interesați şi vă implicaţiîn problemele
oraşuluicând viaţa acestuiase află la o răscruce de drumuri.. O cale ar fi- Năvodari , oraş în deplină dezvoltare ,
înfloritor, european în ceea ce are Europa mai frumos,iar o altă cale ar
fide oraş ce clachează devenind un
munte de gunoi europeanpe care Europa
îl va ocoli. Mai precis, pe Platforma fostului USAS,investitorii italieni au
cumpărat de la lichidator 29 ha de teren pe care vor construi o groapă, mai
exact, un munte dedeşeuri radioactive,
periculoase. Din nefericire,muntelecu o
înălţime de 95 m, câttrei blocuri turn
de 10 etaje va fi vizibil de la 40-50 de kilometri. Dobrogea va avea, pe lângă
mare, şi munte. Un munte de deşeuri periculoase.Numele acestor deşeuri ocupă 24
de pagini A4, scrise la un rând pe lista Acordului de Mediu iscălită în final
de d-l Preşedinte ZOLTAN LEVENTE NAGY. Durata de exploatare –aproximativ 20 de
ani.Capacitatea -600 de tone,zilnic. Deci, timp de 20 de ani, în fiecare
zi, iarnă, vară, Paşti, Crăciun, 600 de tone de deşeuripericuloase petroliere, acizi clorhidrici, sulfurici,
de la exploatari miniere, de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor, din
prelucrarea lemnului, din industriile pielăriei sau blănăriei, toate
nămolurilece se pot închipui ca resturi
ale prelucrărilor industriale, cenușizburătoare
toate resturile de leşie, din prelucrarea şi procesarea cărnii, peştelui
şi a oricărui animal, a băuturilor alcoolice şi fără alcool, vopsele, lacuri şi
cerneluri tipografice, deşeuri din prelucrarea tuturor neferoaselor: plumb, aluminiu,
zinc, argint, aur şi platină...
-Domnule Primar, ce
grad de periculozitate are acestă listă? Populaţia oraşului nu este pe deplin
informată cu acest aspect şi trăieşte un sentiment de nedumerire , chiar elevii
noştri cu drept de votnu par suficient
de îngrijoraţi , în fondnu cunosc duritatea împrejurărilor.
-Vă mulţumesc
pentru întrebare. Dacă veţi consulta listade care vorbim, veţi descoperi formularea: „deşeuri de la tratarea
fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare..” În altă parte veţi descoperi „deşeuri cu conţinut de
arsen, de mercur şi de alte metale
grele”. Am să vă dăruiesc un dosar cutot tabelulde 24 de pagini ca să
daţi peste următoarele capitole: -deşeuri
periculoase stabilizate în instalaţia de inertizareşi deşeuri periculase supuse tratamentului
fizicochimic.
Doresc,în calitate de primar al oraşului Năvodari,
să informez populaţiacă în ciuda asigurărilor
acestor domni din Italia, mediulîn care
sălăşluim noi şi copiii acestui oraşnu va fi protejat.
Containerele vor rezista un an, doi, cinci, dar
peste un deceniu,”deşurile doarstabilizate” vor perfora, ambalajele de
protecţie vor ceda, şi barjele, vapoarele, tirurile de deşeuri vor năvăli în
toatenivelurile mediului: pământ, aer,
apă sărată şi apă dulce. Nu se observă nicioatitudine a investitorilor despre ce se va întâmplala finele acesei investiţii, nicio notificaredespre conservarea de după. Şi atunci, nu
mi-e greu să fac următoareaanticipare. Acest
munte de deşeuri periculoase, radioactive între care se vor găsi şi cele
nepericuloase, crescut la 500 m. de Năvodari cu40 000 de locuitori, la 2,5 km. de Marea Neagră, la 3 km. de Mamaia,
la2 km. de Lumina, cu 12.000 de
locuitori şila5 km. de Ovidiu, cu 20.000 de suflete,va omorî turismul românesc din zonă şi de la
Marea Neagră. Cetăţenii apuseni, extrem de sensibili când vine vorba
despremediu şi de oraşele cărora nu se
apropie nici autostrăzile, şi care nu ar fi dispuşisă îngrămădească deşeuride acest tip lângă Veneţia, Marsilia sau
Londra, aceşti cetăţeni europeni nu vor deveni niciodată turiştii unei asemenea
zone otrăvite încă din antireclamele concurenţei.
- Domnule Primar, această listă de
deşeuriare o limită, nu?Şice
provenienţă vor avea, că ne-aţi oferit imagineavapoarelor şi barjelor de transport.
-Veţi fi
surpinşi, lista este fără limită.Veţi descoperiastfel de rezumăriîn dosarul pe care vi-l dau: „alte deşeuri
nespecificate ...deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate... altele
decât cele menţionate...alte deşeuri nespecificate”etc. Unde vedeţi dumneavoastră vreo limitare?
Deunde ne vor veni aemenea „cadouri”?În grabade a se integra în U ERomânia a
plătitextrem de scump, oarecum absurd
şi necondiţionat mai multe preţuri. Industria, bogăţiile subsolului, băncile, energia
electrică. Mai are economia românească forţă industrială să genereze o asemenea
tornadă de deşeuri? Nu estenimicrestricţionat în contractprivitorla sursele acestorortrăvuri, prin urmarepot veni de pretutindeni timp de douăzeci de
ani, şi investitorul italiantrage a
patralovitură, cea mai gravă, zonei
Năvodari.
-Domnule
Primar, vreţi să fiţi mai explicit, cum, a patra lovitură?
-Stimaţi
concetăţeni, le voi enumera. Prima experienţă nefastăs-a petrecut cufostul USAS, Combinatul de Îngrăşăminte
Chimice. Investitorul italianatăiat toate componentele de oţel, de plumb ,
de cupru, de bronz etc., dinsimpla lor
valorificare şi-a recuperataltoit
costurile şia lăsat în urma acestui proces
un imens morman de moluz. Dacă s-ar fi preocupat să modernizeze o linie de
producţie în care să fi creat pentru
năvodăreni 200 de locuri de muncă, aş enunţa alte considerenteacum. A douaacţiune ainvestitorilor italieni a vizat Fabrica de
Zahăr, cea maimodernă din România la
vremea aceea. A fost aplicată aceeaşi strategieşi Fabrica de Zahăra devenit un
mormânt peste care cresc buruienile. ENEL Dobrogea, patronată tot deinvestiori italieni, lasă cartiere întregi
fără curent electric, iar pentru o branşarepercepe preţuri ce depăşesc valoarea casei. A patra lovitură, după cum
spuneam,o reprezintă acest – ce denumire inofensivă - „Centru de
gospodărire deşeuri industriale”, ce va nărui pentru totdeauna turismul zonei,
deoareceo pârghie importantăîn dezvoltarea oraşului nostruva fi turismul.
-Domnule Primar,
cum colaboraţicureprezentanţiipartidelor din ConsiliulLocal, deoarece această acţiunenu are culoare politică, ci una eminamente
cetăţenească.?
- Toată
nenorcirea îl are ca erou pe fostul primar, Tudorel Calapod, care timp de trei
ani a respectat hotărârile C.L. şi i-a refuzat pe italieni, apoi, pe final de
mandat, fără atrece vreun proiectprin C.L., a acceptat şi a semnatun cerificat de urbanism pentruaceastă monstruozitate ecologică de parcă
urma edificarea unei case de chirpici
În consens de interesecu amintitul Calapod, consilieriiPDL,nu s-au prezentat la şedinţa de
Consiliu Local în caredecideam
desfăşurarea referendumului.
Cu o ziînainte de desfăşurarea şedinţei pentru
referendum, d-na consilier PDL, profesoară
de geografie, Dumitru Vasilicaa venit
în acest birou, chiar pe locul unde staţi dumneavoastră, cu o propunere de tip
şantaj: consilierii PDL se vor prezenta la şedinţă, dacăli se va aproba italienilor să facă groapa de
gunoi toxic ceva mai departe de oraş. Vă las pe dumneavoastră şi pe
cititorisă descifraţi interesele cetraseazăconduita civică a
acestoraleşi ai oraşului.
Colaborăm însă
foarte bine cureprezentanţii PNL şi ne
străduim să mobilizăm toate forţele raţionale pe careoraşul trebuie să le folosească pentru
propria sa ocrotire.
-Domnule
Primar, în campania electorală toate gardurile erau pline cu poze şi
promisiuni. Înce măsurăînţeleg şi se implică, de exemplu, parlamentarii
PNL care au câştigat în Colegiul nr. 1?
-Eui-am informat pe toţi
parlamentarii de Constanţadespre
pericolul iminent reprezentat de groapa de otrăvuri, dar sprijinul nu s-a conturatdin nicio parte, şi, în primul rând,din partea parlamantarilorPSD.Iar personalităţi importante ca Radu Mazăre sau Nicuşor Constantinescu
mi-au dat încurajări distante, timide, nimic concret, să mă simt şi mai singur. Am înţeles că d-l Haşotti şi deputatul
Dragomir iniţiază un proiectpornind de
la drama noastră din Năvodari.
-Domnule
Primar, referendumul se va desfăşura, iar decizia populaţiei va fi NU acestei
amenajări. Care va mai putea fi însă impactul asupra unei hotărărijudecătoreşti definitive.?
-Primul impact va fi
luminareainstanţei carea fost aproape oarbă, dar nu în cântărirea imparţială a dreptăţii.Nu am crezut nicio clipăcă o să pierdem acest proces, dar instanța a
fost oarbă laHCLanterioareși s-a bizuit pe certificatul
de urbanism al lui Calapod,emis ca pentru o casă de chirpici..
Referendumul urmează toți pașii legali, a fost anunțat Președintele
Tribunalului, la secțiile de votare două partide și-au anunțat participarea, au
fost desemnați președinții și membrii secțiilor de votare.Dacă la referendum se
prezintă jumătate plusunuși votul este NU, atunci referendumuldevine o cale exrtraordinară de apărare.
Aceasta este voința populației, care nu a fost informată și conștientizată despre
riscurile reale ale muntelui de gunoi toxicpe care va trebuisă-l suporte
pentru totdeauna, aceasta mai înainte ca investitorulsă-șifi definitivat demersurile sale. Populația ar fi trebuit să știe că
turismul la Marea Neagră va muri și că proprietățileei vor scădea la jumătate.Guvernul României
este obligat să valideze rezultateleprin Hotărâre de Guvern, și referendumul are putere de lege.
Fac apel la
societatea civilă, preoți, profesori, lideri de opinie să sprijine această acțiune
care nu este politică, dar care zădărniceșteinterese obscure. Deja se știe căîn spatele acestei dispute se aflăpersoane cu trecut penalde
netăgăduit și că italieniivor să vândă această
afacereunor persoane dubioase.De fapt,
la fostul prefect Brăiloiu italieniiau
venitcu 1 ooo ooo (un milion) de euro
spre a-l face pe Matei să cedeze.
Iar eu, dacă
Dumnezeu mi-a hărăzit să fiu eu ales Primar, mai bine îmi taimâna decât să semnezun document prin care îmi condamn conștient
semeniila o suferință perpetuă
-Domnule Primar,
noi vă urăm succes în acestă acțiune a orașuluiNăvodari și vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ne-ați primit .
-Și eu vă
mulțumesc!
Interviu realizat de
profesoriiROXANA FILIPșiDUMITRU
SUȚĂ