INTERVIU
CU PRIMARUL MATEI NICOLAE
- Domnule Primar, vom scoate, în format electronic, revista Liceului LAZAR EDELEANU şi avem certitudinea că ar fi extrem de important ca în primul număr să publicăm un interviu cu Domnia –Voastră, având ca temă cea mai gravă situaţie pe care o înfruntă oraşul nostru – proiectata groapă de deşeuri –gata să se ridice la marginea oraşului .Populaţia şcolară ce va accesa paginile revistei noastre va cunoaşte şi va difuza în tot arealul Năvodari cauzele, împrejurările şi consecinţele unui asemenea aşezământ tenebros. Marea Neagră nu cunoaşte manifestarea uraganelor, dar, la Năvodari, dinspre uscatul occidental, se anunţă o furtună ale cărei dezastre vor depăşi furia imaginată în duşmănia oceanelor şi mărilor. Aţi putea dezvălui cititorilor noştri slăbiciunile, interesele sau erorile administrative ce au mocnit şi au lucrat în timp, proiectându-ne ca din senin într-un confliect dramatic cu spaima acestui obiectiv, despre care noi am aflat câteva detalii doar la mitingul organizat de dumneavoastră ?
-Mai întăi, ca Primar al oraşului Năvodari, îmi exprim satisfacţia că dumneavoastră, simplii componenţi ai societăţii civile, vă interesați şi vă implicaţi în problemele oraşului când viaţa acestuia se află la o răscruce de drumuri.. O cale ar fi - Năvodari , oraş în deplină dezvoltare , înfloritor, european în ceea ce are Europa mai frumos,iar o altă cale ar fi de oraş ce clachează devenind un munte de gunoi european pe care Europa îl va ocoli. Mai precis, pe Platforma fostului USAS,investitorii italieni au cumpărat de la lichidator 29 ha de teren pe care vor construi o groapă, mai exact, un munte de deşeuri radioactive, periculoase. Din nefericire,muntele cu o înălţime de 95 m, cât trei blocuri turn de 10 etaje va fi vizibil de la 40-50 de kilometri. Dobrogea va avea, pe lângă mare, şi munte. Un munte de deşeuri periculoase.Numele acestor deşeuri ocupă 24 de pagini A4, scrise la un rând pe lista Acordului de Mediu iscălită în final de d-l Preşedinte ZOLTAN LEVENTE NAGY. Durata de exploatare –aproximativ 20 de ani. Capacitatea -600 de tone, zilnic. Deci, timp de 20 de ani, în fiecare zi, iarnă, vară, Paşti, Crăciun, 600 de tone de deşeuri periculoase petroliere, acizi clorhidrici, sulfurici, de la exploatari miniere, de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor, din prelucrarea lemnului, din industriile pielăriei sau blănăriei, toate nămolurile ce se pot închipui ca resturi ale prelucrărilor industriale, cenuși zburătoare
toate resturile de leşie, din prelucrarea şi procesarea cărnii, peştelui şi a oricărui animal, a băuturilor alcoolice şi fără alcool, vopsele, lacuri şi cerneluri tipografice, deşeuri din prelucrarea tuturor neferoaselor: plumb, aluminiu, zinc, argint, aur şi platină...
-Domnule Primar, ce grad de periculozitate are acestă listă? Populaţia oraşului nu este pe deplin informată cu acest aspect şi trăieşte un sentiment de nedumerire , chiar elevii noştri cu drept de vot nu par suficient de îngrijoraţi , în fond nu cunosc duritatea împrejurărilor.
-Vă mulţumesc
pentru întrebare. Dacă veţi consulta lista
de care vorbim, veţi descoperi formularea: „deşeuri de la tratarea
fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare..” În altă parte veţi descoperi „deşeuri cu conţinut de
arsen, de mercur şi de alte metale
grele”. Am să vă dăruiesc un dosar cu
tot tabelul de 24 de pagini ca să
daţi peste următoarele capitole: -deşeuri
periculoase stabilizate în instalaţia de inertizare şi deşeuri periculase supuse tratamentului
fizicochimic.
Doresc, în calitate de primar al oraşului Năvodari, să informez populaţia că în ciuda asigurărilor acestor domni din Italia, mediul în care sălăşluim noi şi copiii acestui oraş nu va fi protejat.
Containerele vor rezista un an, doi, cinci, dar peste un deceniu,”deşurile doar stabilizate” vor perfora, ambalajele de protecţie vor ceda, şi barjele, vapoarele, tirurile de deşeuri vor năvăli în toate nivelurile mediului: pământ, aer, apă sărată şi apă dulce. Nu se observă nicio atitudine a investitorilor despre ce se va întâmpla la finele acesei investiţii, nicio notificare despre conservarea de după. Şi atunci, nu mi-e greu să fac următoarea anticipare. Acest munte de deşeuri periculoase, radioactive între care se vor găsi şi cele nepericuloase, crescut la 500 m. de Năvodari cu 40 000 de locuitori, la 2,5 km. de Marea Neagră, la 3 km. de Mamaia, la 2 km. de Lumina, cu 12.000 de locuitori şi la 5 km. de Ovidiu, cu 20.000 de suflete, va omorî turismul românesc din zonă şi de la Marea Neagră. Cetăţenii apuseni, extrem de sensibili când vine vorba despre mediu şi de oraşele cărora nu se apropie nici autostrăzile, şi care nu ar fi dispuşi să îngrămădească deşeuri de acest tip lângă Veneţia, Marsilia sau Londra, aceşti cetăţeni europeni nu vor deveni niciodată turiştii unei asemenea zone otrăvite încă din antireclamele concurenţei.
- Domnule Primar, această listă de deşeuri are o limită, nu? Şi ce provenienţă vor avea, că ne-aţi oferit imaginea vapoarelor şi barjelor de transport.
-Veţi fi surpinşi, lista este fără limită. Veţi descoperi astfel de rezumări în dosarul pe care vi-l dau: „alte deşeuri nespecificate ...deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate... altele decât cele menţionate...alte deşeuri nespecificate” etc. Unde vedeţi dumneavoastră vreo limitare?
De unde ne vor veni aemenea „cadouri”? În graba de a se integra în U E România a plătit extrem de scump, oarecum absurd şi necondiţionat mai multe preţuri. Industria, bogăţiile subsolului, băncile, energia electrică. Mai are economia românească forţă industrială să genereze o asemenea tornadă de deşeuri? Nu este nimic restricţionat în contract privitor la sursele acestor ortrăvuri, prin urmare pot veni de pretutindeni timp de douăzeci de ani, şi investitorul italian trage a patra lovitură, cea mai gravă, zonei Năvodari.
-Domnule Primar, vreţi să fiţi mai explicit, cum, a patra lovitură?
-Stimaţi concetăţeni, le voi enumera. Prima experienţă nefastă s-a petrecut cu fostul USAS, Combinatul de Îngrăşăminte Chimice. Investitorul italian a tăiat toate componentele de oţel, de plumb , de cupru, de bronz etc., din simpla lor valorificare şi-a recuperat altoit costurile şi a lăsat în urma acestui proces un imens morman de moluz. Dacă s-ar fi preocupat să modernizeze o linie de producţie în care să fi creat pentru năvodăreni 200 de locuri de muncă, aş enunţa alte considerente acum. A doua acţiune a investitorilor italieni a vizat Fabrica de Zahăr, cea mai modernă din România la vremea aceea. A fost aplicată aceeaşi strategie şi Fabrica de Zahăr a devenit un mormânt peste care cresc buruienile. ENEL Dobrogea, patronată tot de investiori italieni, lasă cartiere întregi fără curent electric, iar pentru o branşare percepe preţuri ce depăşesc valoarea casei. A patra lovitură, după cum spuneam, o reprezintă acest – ce denumire inofensivă - „Centru de gospodărire deşeuri industriale”, ce va nărui pentru totdeauna turismul zonei, deoarece o pârghie importantă în dezvoltarea oraşului nostru va fi turismul.
-Domnule Primar, cum colaboraţi cu reprezentanţii partidelor din Consiliul Local, deoarece această acţiune nu are culoare politică, ci una eminamente cetăţenească.?
- Toată nenorcirea îl are ca erou pe fostul primar, Tudorel Calapod, care timp de trei ani a respectat hotărârile C.L. şi i-a refuzat pe italieni, apoi, pe final de mandat, fără a trece vreun proiect prin C.L., a acceptat şi a semnat un cerificat de urbanism pentru această monstruozitate ecologică de parcă urma edificarea unei case de chirpici
În consens de interese cu amintitul Calapod, consilierii PDL, nu s-au prezentat la şedinţa de Consiliu Local în care decideam desfăşurarea referendumului.
Cu o zi înainte de desfăşurarea şedinţei pentru referendum, d-na consilier PDL, profesoară de geografie, Dumitru Vasilica a venit în acest birou, chiar pe locul unde staţi dumneavoastră, cu o propunere de tip şantaj: consilierii PDL se vor prezenta la şedinţă, dacă li se va aproba italienilor să facă groapa de gunoi toxic ceva mai departe de oraş. Vă las pe dumneavoastră şi pe cititori să descifraţi interesele ce trasează conduita civică a acestor aleşi ai oraşului.
Colaborăm însă foarte bine cu reprezentanţii PNL şi ne străduim să mobilizăm toate forţele raţionale pe care oraşul trebuie să le folosească pentru propria sa ocrotire.
-Domnule Primar, în campania electorală toate gardurile erau pline cu poze şi promisiuni. În ce măsură înţeleg şi se implică, de exemplu, parlamentarii PNL care au câştigat în Colegiul nr. 1?
-Eu i-am informat pe toţi parlamentarii de Constanţa despre pericolul iminent reprezentat de groapa de otrăvuri, dar sprijinul nu s-a conturat din nicio parte, şi, în primul rând, din partea parlamantarilor PSD. Iar personalităţi importante ca Radu Mazăre sau Nicuşor Constantinescu mi-au dat încurajări distante, timide, nimic concret, să mă simt şi mai singur. Am înţeles că d-l Haşotti şi deputatul Dragomir iniţiază un proiect pornind de la drama noastră din Năvodari.
-Domnule Primar, referendumul se va desfăşura, iar decizia populaţiei va fi NU acestei amenajări. Care va mai putea fi însă impactul asupra unei hotărări judecătoreşti definitive.?
-Primul impact va fi luminarea instanţei care a fost aproape oarbă, dar nu în cântărirea imparţială a dreptăţii. Nu am crezut nicio clipă că o să pierdem acest proces, dar instanța a fost oarbă la HCL anterioare și s-a bizuit pe certificatul de urbanism al lui Calapod,emis ca pentru o casă de chirpici..
Referendumul urmează toți pașii legali, a fost anunțat Președintele Tribunalului, la secțiile de votare două partide și-au anunțat participarea, au fost desemnați președinții și membrii secțiilor de votare.Dacă la referendum se prezintă jumătate plus unu și votul este NU, atunci referendumul devine o cale exrtraordinară de apărare. Aceasta este voința populației, care nu a fost informată și conștientizată despre riscurile reale ale muntelui de gunoi toxic pe care va trebui să-l suporte pentru totdeauna, aceasta mai înainte ca investitorul să-și fi definitivat demersurile sale. Populația ar fi trebuit să știe că turismul la Marea Neagră va muri și că proprietățile ei vor scădea la jumătate.Guvernul României este obligat să valideze rezultatele prin Hotărâre de Guvern, și referendumul are putere de lege.
Fac apel la societatea civilă, preoți, profesori, lideri de opinie să sprijine această acțiune care nu este politică, dar care zădărnicește interese obscure. Deja se știe că în spatele acestei dispute se află persoane cu trecut penal de netăgăduit și că italienii vor să vândă această afacere unor persoane dubioase.De fapt, la fostul prefect Brăiloiu italienii au venit cu 1 ooo ooo (un milion) de euro spre a-l face pe Matei să cedeze.
Iar eu, dacă Dumnezeu mi-a hărăzit să fiu eu ales Primar, mai bine îmi tai mâna decât să semnez un document prin care îmi condamn conștient semenii la o suferință perpetuă
-Domnule Primar, noi vă urăm succes în acestă acțiune a orașului Năvodari și vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ne-ați primit .
-Și eu vă mulțumesc!
Interviu realizat de profesorii ROXANA FILIP și DUMITRU SUȚĂ